Lac de gheață Pe lacul din parcul Louvroil plutește un rățoi supraponderal pe care l-am remarcat încă din primăvara trecută atunci cînd își "alerga" confrații prin apă și agresa tinerele rățuște. Avînd un volum de două ori mai mare decît un rățoi normal și o greutate triplă, doar legea lui Arhimede îl făcea să plutească, fiind împins pe verticală de o forță egală cu greutatea volumului de apă dislocat.
Atunci cînd lacul a înghețat, legea lui Arhimede l-a părăsit, iar rățoiul a trebuit să facă față de unul singur legii atracției gravitaționale care ne ține cu picioarele pe Pămînt de peste două mii de ani.
Naufragiat pe marginea înghețată a lacului, i-am remarcat imediat statura impozantă și am observat că nu mai era nicicum tartorul din primăvară care făcea legea pe lac.
Cu piciorușele-i subțiri cît două scobitori portocalii, crucișătorul de altădată era acum o epavă eșuată.
Rățoi eșuat pe gheață
Rățoiul cu alură de gîscan îndopat ca pentru a fi tăiat de Crăciun a început să se miște.
Pachetul de 3 kg de foie gras ambulant mergea.
Spărgătorul de gheață
Avea mersu' legănatu' și era mereu în căutarea echilibrului. În urma lui nu mai erau valurile de altădată care îi însoțeau mereu mișcările agresive.
In urma lui acum se spărgea gheața.
Gaura în gheața de cîțiva centimetri a fost făcută și apoi întreținută de el, fiind în fapt singura faptă bună pe care a făcut-o în folosul comunității.
Nu departe de locul lor de reuniune un alt rățoi biped care, respectînd proporțiile, are cam aceeași alură, dar nu este la fel de agresiv, ba chiar dimpotrivă, a început să guste cu sete dintr-o halcă de gheață.
Mîncătorul de gheață
Intrucît nu-mi prea place gheața fără whisky, după 3 cuburi de gheață a trebuit să renunț la micul aperitiv și asta nu neapărat pentru că nu ar fi intrat și următoarele 2, dar începusem să nu îmi mai simt degetele de la mînă.
Promenada asta a avut drept scop să ne facă poftă de mîncare pentru masa de Crăciun.
Odată ajunși acasă am turnat repede în pahare "un apéritif".
Whisky-ul l-am servit sec. Fără gheață.
Încă mai aveam un gust rece în gură iar degetele nu-mi erau dezmorțite toate.
Atunci cînd lacul a înghețat, legea lui Arhimede l-a părăsit, iar rățoiul a trebuit să facă față de unul singur legii atracției gravitaționale care ne ține cu picioarele pe Pămînt de peste două mii de ani.
Naufragiat pe marginea înghețată a lacului, i-am remarcat imediat statura impozantă și am observat că nu mai era nicicum tartorul din primăvară care făcea legea pe lac.
Cu piciorușele-i subțiri cît două scobitori portocalii, crucișătorul de altădată era acum o epavă eșuată.
Rățoi eșuat pe gheață Inițial am crezut că nu se poate mișca întrucît nu părea să reacționeze atunci cînd am început să arunc cu bulgări de zăpadă după el.
Primii bulgări au trecut pe lîngă el fără să-i provoace nici o grimasă pe cioc.
Primii bulgări au trecut pe lîngă el fără să-i provoace nici o grimasă pe cioc.
Toți ceilalți erau deja în partea cealaltă a lacului cînd el și-a adunat toate puterile și s-a ridicat.
Și atunci minunea s-a petrecut.Rățoiul cu alură de gîscan îndopat ca pentru a fi tăiat de Crăciun a început să se miște.
Pachetul de 3 kg de foie gras ambulant mergea.
Spărgătorul de gheațăIn urma lui acum se spărgea gheața.
Gaura în gheața de cîțiva centimetri a fost făcută și apoi întreținută de el, fiind în fapt singura faptă bună pe care a făcut-o în folosul comunității.
Nu departe de locul lor de reuniune un alt rățoi biped care, respectînd proporțiile, are cam aceeași alură, dar nu este la fel de agresiv, ba chiar dimpotrivă, a început să guste cu sete dintr-o halcă de gheață.
Mîncătorul de gheațăIntrucît nu-mi prea place gheața fără whisky, după 3 cuburi de gheață a trebuit să renunț la micul aperitiv și asta nu neapărat pentru că nu ar fi intrat și următoarele 2, dar începusem să nu îmi mai simt degetele de la mînă.
Promenada asta a avut drept scop să ne facă poftă de mîncare pentru masa de Crăciun.
Odată ajunși acasă am turnat repede în pahare "un apéritif".
Whisky-ul l-am servit sec. Fără gheață.
Încă mai aveam un gust rece în gură iar degetele nu-mi erau dezmorțite toate.
