Patru seri și-o noapte în Amsterdam

Prima seară

A doua seară

A treia seară

A patra seară

Cele mai frumoase orașe pe care le-am văzut au fost .... cele văzute seara. Liniștea serii te face să fii mai atent la detalii, la forma felinarelor și a bicicletelor din dreptul luminii lor, la siajul lăsat de două lebede care plutesc aripă la aripă, la arhitectura caselor și temperatura de culoare a luminii din fiecare casă, la umbrele reflectate în apă, la sonalitatea greoaie a limbii olandeze vorbite de localnicii cu care te intersectezi și pe care în sfîrșit poți să o auzi în liniște și să încerci să o desparți în cuvinte.
Cele patru seri surprinse în singura zi în care am stat în Amsterdam nu arată decît o foarte mică parte din detalii. Pentru celelalte detalii o să mai mergem o dată seara cu bicicleta.

Mai există o altă categorie de seară care nu seamănă aproape deloc cu celelalte surate, fiind foarte zvăpăiată și neastîmpărată și îmbrăcată mereu în nuanțe stridente de roșu aprins.
Este noaptea din Cartierul Roșu (Red District). Obiectivul meu nu a avut voie să surprindă detaliile picante ale acestei nopți fiind supus unei cenzuri observații foarte atente.

Tot ce am reușit să surprind a fost intrarea în acest cartier.

Lungul drum al serii către noapte

Lungul drum dintre alb-gălbuiul inocent al serii cuminți din stînga către roșul frivol al nopții obraznice din dreapta se parcurge pe un pod mic, plin de biciclete. Sunt bicicletele triste ale celor care au venit să observe și să savureze mai îndeaproape detaliile acestei nopți.

În Cartierul Roșu este strict interzis prin lege să mergi pe bicicletă. Și asta pentru că poți fi absorbit de detaliile lascive ale mărfii expusă în vitrinele magazinelor de plăceri și apoi inghițit cu tot cu bicicletă de apa canalelor din imediata apropiere.
Oricum te-ai duce, călare sau pe jos, pe sau pe lîngă bicicletă, înot sau cu barca, dacă intri în magazin de întors acasă te intorci într-un singur fel.
Murdar. Cu taxiul dacă mai ai bani.
Pentru că noaptea în Amsterdam se termină cu mult după ultimul metrou.

Metroul e doar pentru cei ca noi cărora le plac serile în Amsterdam.

Migdali înfloriți și biciclete vesele în Amsterdam

Cele mai frumoase orașe pe care le-am văzut au fost .... cele vizitate primăvara.

Am ajuns în Amsterdam cu cîteva săptămîni prea devreme, cînd primăvara încă nu sosise. Chiar și așa orașul are un farmec aparte așa cum îi stă bine unui oraș turistic. Pentru a-l înțelege mai bine trebuie neapărat parcurs cu bicicleta, așa cum fac zilnic zeci de mii de olandezi.
Nu am văzut oameni mai fericiți nici în cele mai scumpe mașini din lume așa cum am văzut pe biciclete.
Primul lucru pe care l-am făcut după ce ne-am întors în Maubeuge a fost acela de a ne cumpăra două mașini scumpe biciclete.
Tot în Amsterdam am văzut și cele mai frumoase biciclete blonde, singure, înafară de prietena mea. Care evident nu e singură.
Am mai văzut și cîteva biciclete duble, mixte, dar alea nu mi-au plăcut, fiind prea duble pentru gustul meu.

Mai sus în plan secund sunt niște ramuri de migdal înflorit în fața Muzeului Van Gogh din Amsterdam. În fața ramurilor, bine încadrați, stau doi turiști fericiți că le-a venit și lor în sfîrșit rîndul să se fotografieze lîngă tabloul lor preferat, Almond Blossom.
Culorile sunt însă șterse, tabloul original fiind mult mai plin de viață, cu un cer albastru-azur-străveziu , ca mai jos:

Almond Blossom

Poze cu biciclete blonde, singure nu am, aparatul meu foto fiind de o moralitate exemplară și are un senzor ce obturează diafragma chiar înainte de declanșare cînd detectează o astfel de ipostază insolită.

Am în schimb 24 de poze complet întunecate pentru cei interesați.